O descriere de Bogdan Adrian Stănescu

Lumea văzută în imagini prin obiectivul aparatului de fotografiat şi în gânduri prin cuvintele lui Bogdan Adrian Stănescu.

Ultimele însemnări din jurnal:

Despre graniţe şi dragoste

Feb 19, 2011

Despre graniţe şi dragoste

Se ia un subiect, de preferinţă aliniat în spaţiu şi timp. Se decupează cu grijă în jurul lui pentru a-l contura mai bine, apoi se aduc toate planurile împreună şi se converteşte la doar două dimensiuni, debarasându-ne şi de dimensiunea timpului. Se tranşează (se analizează).

Culorile contrastante creează graniţe cromatice, zidul ne limitează accesul la cer, bordura se interpune între trotuar şi stradă. Lumina la rândul ei se prelinge diagonal mărginită de umbră şi se reazemă pe uşa roşie care separă universul interior al casei mov de cel citadin. Pe un stâlp de telegraf, un lanţ pune graniţă libertăţii unei biciclete. Marginal, doi amorezi îşi lipesc graniţele trupurilor împreună, şi le trec apoi într-un sărut.

Deşi în cadrul fotografiei, sărutul celor doi este excentric, pentru fiecare din ei imortalizarea sărutului se face central şi exclusiv. Bicicleta, stâlpul, uşa roşie, norii şi aparatul de fotografiat care îi încadrează fără ştirea lor le sunt toate înafara ramei fiindcă sărutul lor e cu atât mai intens cu cât limitele le sunt mai clare şi mai restrânse.

Pentru ca încadrarea (sau sărutul) să fie autentice, trebuie să le execuţi sincer şi dedicat. Ai nevoie de intimitate, iar intimitatea are nevoie de siguranţă pentru a se desfăşura deplin. Marginea fotografiei creează tocmai această necesitate de separare a lumilor şi creează intimitate.

Paradoxal, într-o relaţie afectivă avem la fel de multă nevoie să ne împingem graniţele eului pentru a ne conecta emoţional cu celălalt, cât avem nevoie să ne menţinem individualitatea prin întârirea şi restrângerea graniţelor. La fel de paradoxal, în fotografie de multe ori vrem să surprindem detaliile subiectului şi în acelaşi timp să îi înţelegem contextul în care este îngheţat în timp. Avem libertatea să ne jucăm cu graniţele, să le împingem sau să le tragem mai aproape, dar nu putem să ieşim nici din limita eului şi nici din rama fotografiei.

Frumosul şi dragostea ameţitoare pornesc cu precădere la graniţa lucrurilor. La limita dintre lumină şi întuneric, la marginea libertăţii, între două culori alăturate şi complementare, pe graniţa dintre buzele a doi îndrăgostiţi, între cer şi pământ.

(Bogdan Stănescu, Cluj, februarie 2011)

...vezi toate însemnările în cuvinte

Ultima fotografie adăugată:

Salty reflections

Nov 19, 2011

Reflection of trees in a salty lake at Sovata (jud. Mureş, România), early autumn.