Din nou un exerciţiu literar. Protagonişti: Emma, eu; punctul de plecare: o poză sau un cuvânt; finalitatea: un text. Este al cincilea pas din schimbul de litere pornite la sfârşitul lui februarie. Punctul de plecare acum este o fotografie făcută acum o lună.

Emma a scris aici: De ce nu suntem ca peştii, iar eu am scris aici…

În căutarea pasului pierdut

Mi-am găsit un pas pierdut în fundul grădinii..
S-a rătăcit, bietul de el – mi-am zis…
A ieşit din rând (erau unul după altul aranjaţi)
Și n-a mai găsit drumul pe care era înşiruit
(după cel dinaintea lui şi în faţa celui de după).

Și-atunci, năuc, stătea întins la soare
şi aşteptând să-i taie calea paşii altor picioare
Tolănit se întreba mai bine de un ceas
cu ce măsură se măsoară-un pas,
şi neştiind unde-i perechea lui
dacă mai are vreo dimensiune – aşa, hai-hui.

I-aş fi făcut un pas pereche – pe cel stâng,
dar până să apuc, cel drept a dispărut, nătâng.

Bogdan Adrian Stănescu, 10 Octombrie, 2009

Vezi şi celelalte „exerciţii” literare:

1. Viaţa ca un carusel
2. Domnu’ Toma
3. Contur
4. Despre impacturi şi aşteptări