O descriere de Bogdan Adrian Stănescu

Lumea văzută în imagini prin obiectivul aparatului de fotografiat şi în gânduri prin cuvintele lui Bogdan Adrian Stănescu.

Ultimele însemnări din jurnal:

Târgul din Negreni

Oct 18, 2007

Negreni
De mai bine de un secol se întâmplă în fiecare an. “E calumea”, “Găseşti de toate”, “Eu anul trecut mi-am cumparat un ‘polar'”, “Eu schiuri aproape noi”, “Oai, n-ai fost?!” ş.a.m.d… Ei bine, în cele din urmă, într-o zi ploioasă de octombrie m-am dus şi eu pe E60 – jud. Cluj – la Târgul de la Negreni.


Căţeii de pluş animaţi de ubicuele baterii marca 777 m-au întâmpinat voioşi încă de la intrare. Țopăiau încântaţi de colo-colo, nepăsători la gloata de oameni care li se derula frenetic prin faţa ochişorilor mici din plastic ‘made in China’. N-am zăbovit, am luat aer în piept şi m-am avântat în vârtejul de oameni care se prelingea prin toate cotloanele târgului. După trei paşi însă, avântul mi-a fost curmat de cinci cerberi locali aranjaţi în formaţie de gard viu – tăiau bilete. Mi-am plătit tributul (un Leu) şi m-am lăsat învăluit pe ritm de manea în desişul ceţii de fum de mici.

Dincolo de graniţa formată de perdeaua de ceaţă şi linia de cale ferată Cluj-Oradea, mi s-a revelat Târgul, întins de-o parte şi de alta a Crişului Repede, ca o mirobolantă pată multicoloră într-un decor gri şi umed. N-am apucat să mă dezmeticesc că m-am şi aliniat în rând cu lumea care se desfăşura de-a lungul tarabelor improvizate pe saci de celofan, pături, în portbagajele maşinilor, în corturi de rafie, cutii de carton sau direct ‘la mână’.

– Vă interesează ? mă întrebă plină de efervescenţă proprietara unei oglinzi cu rama poleită. – Nu, numai fac o poză! i-am zis, în timp ce observam cum entuziasmul îi dispăruse brusc, ca o mască aruncată deoparte. Pe chip îi revenise aceeaşi hidoasă şi spălăcită dezamăgire pe care o puteai citi în ochii multor vânzători de nimicuri din Negreni.

Într-un colţ, un poliţist numismat cumpăra arginţi de la un ţigan în timp ce de pe un morman de geci de piele, un alt ţigan studia discuţia la fel cum poate odinioară faraonii contemplau din vârf mulţimea de la poalele piramidei. – Îs de argint ? – De argint, mânca-ţi-aş!.

Obiecte tradiţionale: 15%; vechituri: 70%; chinezării: 15%. Cam aşa ar arăta un posibil bilanţ al conţinutului din târg. Sticle, candelabre, sfeşnice, păpuşi, oglinzi, tablouri, cleşti, şuruburi, monezi, carioci folosite, pantofi (mii de perechi probabil), robinete, aparate de bărbierit, telefoane vechi, telefoane noi, transformatoare, rindele, haine, o cască militară… mă opresc. Am ameţit: griul din cer, ploaia şi noroiul aferente toamnei, milioanele de minuscule lucruri de care nu aveam nevoie, tristeţea de pe tarabe şi din oameni – toate astea m-au terminat ca o baterie 777 într-un căţel de pluş.

Am trecut înapoi printre tarabele negustorilor, cu privirea în pământ de teama de a nu le da vreo speranţă falsă, prin mistica perdea de fum cu miros de mititei şi cârnaţi la grătar, peste pod, peste calea ferată, peste E60… Înapoi la oraşul în care târgul a fost înlocuit de sterilele ‘supermegahypermarket’-uri şi ‘mall’-uri mai numeroase decât numărul de cartiere.

Fotoreportaj în 30 de imagini de la Târgul din Negreni

...vezi toate însemnările în cuvinte

Ultima fotografie adăugată:

Salty reflections

Nov 19, 2011

Reflection of trees in a salty lake at Sovata (jud. Mureş, România), early autumn.