mic
vreau să mă transform în nimic… sau mai bine.. mai bine într-un punct minuscul de pe un perete, ca o pată scrijelită prin martirajul unui ţânţar neatent. sau.. prindeţi-mă şi ascundeţi-mă în palme… zgribulit şi năuc lăsaţi-mă să mă încălzesc în căuşul gigantic… luaţi-mă de chică şi aşezaţi-mă într-un colţ al casei de unde să-mi pot asculta temător bătăile inimii. n-am să fac zgomot… şi n-am să încerc să fug…
Aş vrea să stau undeva pe o piatră
ca o şopârlă beată -
- de soarele ameţitor.
Aş vrea să zbor. Prin apă:
ca un peşte
uşor
Să mă zgâriu de vârfuri albastre
de munţi -
- ca un nor
cât de mic…
Şi să tac,
şi să nu ştiu nimic.
2* Martie, 1999
Am vrut să-i scriu o poezie
Puiului mic, negru şi rău.
Şoarecelui de câmpie
Prin urechea străvezie
Să-i răsune ca un râu.
Să se-ascundă-n vizuina
Care-o ştie
Sub tulpina arămie
A-unui spic de grâu ticsit,
Ca să stea acolo-n taină
Şi s-o roadă fericit.
23 Martie, 1999
