melalcoolia
Ciudat cum alcoolul dozat în cantităţi suficiente dar nu exagerate reuşeşte să dezinhibe cele mai fetide sentimente de disociere socială şi inabilitate de a stabili orice relaţie interumană. Sunt un pic ameţit şi mai mult mai mult singur. Mă deteriorez pe zi ce trece şi nu îmi dau seama dacă ar trebui să mă bucur că deşi timpul trece (şi îl simt profund cum trece) pe lângă mine, totuşi îl savurez cum îmi place mie, sau dimpotrivă ar trebui să mă îngrijorez privind la fiecare minut, oră, zi sau suflet pierdut.
Mi-e dor de cineva căruia să mă dedic şi să îl cuprind şi să mă cuprindă în mrejele sufletului. Mi-e dor de lucruri mărunte – de lucruri mărunte.
M-a cuprins melalcoolia.