Un sarut, o felie de pâine.. cu pateu, un sarut, o felie de pâine…
Cât de ciudat e că ne referim la iubire ca la ceva perfect, rotund, imaculat şi probabil intangibil în stare pură. De vină poate e calitatea (cu rol de defect de multe ori) cu care au fost înzestraţi oamenii şi anume capacitatea de a stoca informaţii prin clasificare.”Iubirea e un sentiment pur”, “rockerii sunt agresivi”, etc etc. Revenind însă la iubire, ce frumos este că există săruturi cu gust de şniţel, poezii scrise stângaci, minciuni acceptate (eşti cea mai frumoasă din lume / eşti cel mai atent) sau alte mii de defecte şi imperfecţiuni – lucruri care în ciuda romanticilor puritanişti – nu te ridică dar te apropie.
În faţa acestor mici detalii care dau savoare iubirii palpabile şi intime, păleşte luciul lustruitei iubiri din clasa Iubire-bibelou de porţelan.
“Sunt câteva evenimente importante şi deosebite în viaţa omului”, spunea alaltăieri preotul din prima biserică ortodoxă românească din Cluj Napoca. Naşterea, botezul şi apoi nunta…
Read more…
În sfârşit am reuşit să ies din ciclul vieţii de oraş: sfârşitul ăsta de săptămână am fost la munte în Călimani..
Vremea a fost bună, muntele a fost blând iar afinele deşi târzii, au fost coapte şi delicioase. Printre altele (nu multe ce-i drept) am participat şi la un concurs organizat de un club montan din Iasi, (Turistor). Una din probe (proba de regularitate) presupune efectuarea unui traseu impus şi atingerea unor posturi pe parcurs, fiecare marcate cu un cuvânt. La sfârşitul probei de regularitate, fiecare echipâ urma să facă o poezie, un eseu etc, cu respectivele cuvinte pentru o probă ulterioară, proba de cultură. Tot ce pot sa zic e că ciudată inspiraţie au avut baieţii de la Turistor când au ales cuvintele, dar iată ce a rezultat…
Read more…
Ciudat cum alcoolul dozat în cantităţi suficiente dar nu exagerate reuşeşte să dezinhibe cele mai fetide sentimente de disociere socială şi inabilitate de a stabili orice relaţie interumană. Sunt un pic ameţit şi mai mult mai mult singur. Mă deteriorez pe zi ce trece şi nu îmi dau seama dacă ar trebui să mă bucur că deşi timpul trece (şi îl simt profund cum trece) pe lângă mine, totuşi îl savurez cum îmi place mie, sau dimpotrivă ar trebui să mă îngrijorez privind la fiecare minut, oră, zi sau suflet pierdut.
Mi-e dor de cineva căruia să mă dedic şi să îl cuprind şi să mă cuprindă în mrejele sufletului. Mi-e dor de lucruri mărunte – de lucruri mărunte.
M-a cuprins melalcoolia.